la-Targoviste.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii targovistenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Județul Dâmbovița: scurt istoric

Agerpres

 

Urmele materiale aparținând Culturii de prund (în special unelte din silex), descoperite în arealele localităților Petrești, Potlogeni-Deal, Ionești și Greci, dovedesc că teritoriul actual al județului Dâmbovița a fost locuit încă din Paleoliticul inferior (1000000 - 100000 î. Hr.).

Epoca bronzului (1800-800 î. Hr) este bine reprezentată prin vestigiile descoperite în așezările de la Perșinari, Viforâta, Nucet, Morteni, Vârfuri, Mătăsaru ș.a., iar cea a fierului (800 î. Hr. — secolele I-III d. Hr) prin așezările descoperite în arealele localităților Valea Voievozilor, Căprioru, Ocnița, Finta, ș.a.

Vestigiile arheologice din așezările geto-dace de la Tețcoiu, Costeștii din Vale ș.a. datând din secolul II î.Hr. — 1 d. Hr., precum și tezaurele monetare (grecești, macedonene, romane, celtice și tipuri hibride de monede daco-getice) descoperite în localitățile Căprioru, Gheboieni, Valea Voievozilor, Răcari, Răzvad ș.a. atestă intensele legături economice și culturale pe care le întreținea populația autohtonă cu lumea exterioară și în special cu cea romană.

Continuitatea locuirii neîntrerupte a acestui teritoriu de către populația autohtonă, între secolele al II-lea și al XIV-lea, este atestată de numeroase așezări omenești și necropole descoperite în localitățile Mătăsaru (secolele II-III), Voinești (secolul al IV-lea), Ilfoveni, Cornești, Băleni, Cazaci (secolele II-XIV).

Populația românească sedentară, permanent prezentă pe aceste locuri, întreținea legături strânse și cu Imperiul Roman de Răsărit, fapt dovedit de monedele bizantine descoperite la Târgoviște (monede bătute în anii 969-976, în timpul domniei lui Ioan I. Tzimiskes).

Se pare că o zonă din teritoriul actual al județului Dâmbovița a făcut parte din voievodatul lui Seneslau, care se extindea în Vestul Munteniei, la Est de râul Olt, voievodat amintit în Diploma Ioaniților din 1247.

Primele mărturii documentare referitoare la unele așezări mai importante din perimetrul geografic al județului Dâmbovița provin din secolul al XIV-lea, de la cronicarul Johannes Schiltberger care, într-o notă de călătorie, descrie cum Mircea cel Bătrân a transferat, în 1396, capitala Țării Românești de la Curtea de Argeș la Târgoviște, unde a construit Curtea domnească și un paraclis.

Stabilirea capitalei Țării Românești la Târgoviște și menținerea acesteia în funcție (cu unele întreruperi) până spre mijlocul secolului al XVII-lea, când capitala domnească a fost mutată definitiv la București, a făcut orașul să devină, pentru timp de aproape trei secole, cel mai însemnat centru economic, politic și cultural al Țării Românești.

Județul Dâmbovița sau ''Țara Dâmboviței'' cum era numit de Vasile Alecsandri, este o unitate administrativă teritorială tradițională, menționată documentar ca atare, prima oară, în 1512, când administrarea lui era asigurată de către un vornic de Târgoviște.

În Târgoviște, și-au stabilit reședința domnească marii voievozi români, începând cu Mircea cel Bătrân și continuând cu Dan II, Vlad Dracul, Vlad Țepeș, Radu de la Afumați, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Radu Mihnea, Matei Basarab ș.a.

Deși, după 1660, reședința domnească s-a stabilit la București, Constantin Brâncoveanu (1688-1714), venind la domnie în plin conflict militar între austrieci și turci, a reluat ideea restabilirii reședinței domnești la Târgoviște.

Revoluția din 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, a găsit populația dâmbovițeană într-o frământare continuă, locuitorii satelor alăturându-se programului revoluționar. După marșul victorios asupra capitalei, Tudor Vladimirescu recomandă Divanului numirea paharnicului Drugănescu ca ispravnic de Târgoviște, cu însărcinarea de a strânge 1.000 de oameni ''vrednici și înarmați''.

Precipitarea evenimentelor, prin trecerea Dunării de către armatele otomane, au adus importante schimbări și panică în tabăra eteristă de la Târgoviște. Tudor, arestat la Golești, este adus la Târgoviște și ucis mișelește, la 27 mai 1821, în incinta Mitropoliei.

Izbucnirea revoluției de la 1848 a antrenat din nou în vâltoarea evenimentelor vechea reședință de scaun. Numai în câteva zile de la Proclamația dată la Islaz, grupuri de țărani cutreierau satele și străzile orașului în așteptarea punerii în aplicare a punctului 13 al acesteia care prevedea emanciparea și împroprietărirea lor.

În decembrie 1858 s-a încheiat întocmirea listelor alegătorilor din districte, fiind trimiși în Adunarea electivă colonelul Florescu din partea districtului Dâmbovița și maiorul Lăzăreanu din partea Târgoviștei.

În 24 ianuarie, când se alege în unanimitate ca domn al Țării Românești Alexandru Ioan Cuza, au fost prezenți pe Dealul Mitropoliei din București mulți târgovișteni și dâmbovițeni. În același entuziasm sunt aprobate, în unanimitate, reformele lui Cuza, îndeosebi reforma agrară.

Unirea de la 1859 a fost întâmpinată cu entuziaste manifestări de bucurie, iar drumul străbătut de primul domn al României prin Dâmbovița, în drum spre Câmpulung, a însemnat un adevărat triumf.

În 1877, alături de întregul popor, dâmbovițenii au sprijinit războiul pentru dobândirea independenței. Încadrați în regimentele 3 linie și 7 dorobanți, 3,4 și 7 călărași, dâmbovițenii au participat la luptele din zona Grivița și zona Plevna, până la capitularea lui Osman Pașa.

În Primul Război Mondial, mulți locuitori ai județului au participat la memorabilele lupte din Moldova pentru oprirea ofensivei germane. Se înscriu aici faptele de vitejie ale ostașilor Regimentului 22 infanterie în luptele de la Mărăști.

În timpul ocupației germane (decembrie 1916-2 noiembrie 1918) locuitorii județului Dâmbovița s-au împotrivit jafului ocupanților, acționând prin diferite mijloace la întârzierea repunerii în funcțiune a sondelor, ascunderea alimentelor și a altor produse căutate de germani.

Marile evenimente din toamna anului 1918 s-au succedat cu repeziciune, culminând cu momentul desăvârșirii unității statului român. Alături de întregul popor, locuitorii județului Dâmbovița au primit cu mare entuziasm hotărârea luată de Marea Adunare Națională de la Alba Iulia la 1 decembrie 1918, organizând manifestări de amploare în incinta Curții domnești.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în contextul întoarcerii armelor împotriva armatei germane, Regimentul 2 care de luptă din Târgoviște a intervenit hotărât, zdrobind rezistența hitleristă din zona Capitalei. Lupte puternice au avut loc în zona Moreni, unde trupele germane, cu un efectiv de 1.200 de oameni, au fost anihilate în acțiunile pline de eroism purtate pe dealurile de la Pleașa, Țuicani, Sângeriș și Ghirdoveni. Acțiuni au mai avut loc și la gura Ocniței, unde a fost luat prizonier generalul Hoffmayer, precum și în zonele Găești, Petrești, Vulcana, Bezdead și Buciumeni. De asemenea, în zona Boteni-Braniștea luptătorii români au zădărnicit eforturile germanilor de a ocupa aeroportul.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014