la-Targoviste.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii targovistenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Pe urmele lui Brâncoveanu, la Potlogi

TVR

 

Anul Brâncoveanu este sărbătorit și la Complexul Cutural de la Potlogi, acolo unde se află Palatul și Biserica Domnească, ctitorii brâncovenești de mare valoare artistică. În cadrul programului “Anul Brâncoveanu – Potlogi 300” sunt organizate simpozioane, mese rotunde, expoziții, lansări de carte, dar și o serie de evenimente dedicate tinerilor - competiții sportive, concursuri, spectacole, evenimente nonformale – un bun prilej de redescoperire a lui Vodă Constantin Brâncoveanu, la el acasă.

În 2014, la 300 de ani de la martiriul său, este Anul Brâncoveanu, un omagiu pentru personalitatea marelui domnitor Constantin Brâncoveanu și o rememorare a Epocii Brâncoveanu, a faptelor și personalităților care au marcat-o. 

“Vânătoare de comori în Curtea Domnească de la Târgoviște”, "Pe urmele lui Brâncoveanu"/Ziua Europei”, “Târgoveți de ieri și de azi la Potlogi”, “Cupa Brâncoveanu la mini – fotbal”, “Parada costumelor de epocă din materiale reciclabile”, “Suntem aici de 300 de ani!”, “Week end Art la Potlogi” -  20 de tineri de la liceele de artă din București și Târgoviște vor realiza lucrări de grafică și pictură cu tema Complexului Brâncovenesc care vor fi expuse în Palat - “Arcașii Brâncovenilor”, “Cercetașii îl descoperă pe Brâncoveanu” sunt câteva dintre evenimentele aflate în desfășurare pe perioada întregului an 2014, la Complexul Cultural de la Potlogi. 

Despre Potlogi

Situată pe drumul dintre Cetatea Targoviștei și Curtea Domnească a Bucureștiului, calea solilor și a negoțului dar și a furtunilor istoriei, așezarea Potlogilor este atestată documentar din anul 1580.

Numele ei vine de la cuvântul “potlog”, care înseamn㠓bucată de piele cu care se cârpește încălțămintea”.

Localitatea a intrat în istorie după anul 1679, când peste „Potlogii”, moșia vechiului postelnic Dima și a jupânesei Dragna, a devenit proprietar Constantin Brâncoveanu, mare spătar.

În comuna Potlogi, satul Pitaru, într-o casă construită după modelul palatului brâncovenesc, s-a născut pictorul Nicolae Grigorescu.

În fiecare zi de luni, la Potlogi, în fața curții domnești, se organizează un târg săptămânal înființat în 1698 prin “carte domneasc㔠dată de Brâncoveanu. 

Biserica, prima ctitorie ecleziastică de curte a lui Constantin Brâncoveanu

Prima construcție de pe moșia de la Potlogi a fost biserica cu hramul Sfântului Dumitru, sfințită în anul 1683.

Această construcție deschide seria lăcașurilor sfinte ce creează stilul brâncovenesc, caracterizat prin ornamentația bogată a încadramentelor și a coloanelor, pridvorul deschis, boltirea în semicilindru sau cupole sferice, decorul sculptat în piatră în care predomină motivele florale.

Tabloul votive din pronaos, îl înfățișează în partea stângă pe domnitor împreună cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan, Radu și Matei. În dreapta sunt zugrăvite Doamna Maria împreună cu șase fiice. Inițial, biserica a fost construită cu o singură turlă.

Mai întâi biserică de parohie, apoi paraclis de curte și din nou biserică parohială, de-a lungul veacurilor edificiul a cunoscut multiple transformări, în 1904, în vremea lui Carol I, primind al doilea hram, cel al Sfântului Ierarh Nicolae.

În perioada 2010-2013, biserica a fost restaurată integral.

De-a lungul timpului, moșia Potlogi s-a extins, iar voievodul a delimitat incinta palatului, prin ridicarea unei curți dreptunghiulare din cărămidă, ce a primit și alte adăugiri, cum ar fi turnul porții de la intrare, cu camerele de gardă și cuhnia domnească, din care a rămas doar fundația.

Povestea Palatului de la Potlogi, singurul palat brâncovenesc autentic, chintesența arhitecturii brâncovenești

Palatul a fost ridicat de Brâncoveanu în anul 1698, pentru fiul său cel întâi născut și moștenitor, Constantin, urmând să fie folosit ca loc de popas pe drumul dintre cele două curți, de la București și Târgoviște.

Aflat pe malul unui eleșteu, într-un peisaj pitoresc, palatal a fost construit pornind de la arta tradițională, combinată cu stilurile Renașterii și Barocului, îmbinând confortul modern cu somptuozitatea. Camerele au devenit mai mari și mai spațioase și au fost organizate pe două coloane.

Cu 32 m lungime și 23 lățime, palatul se află într-o curte dreptunghiulară înconjurată de ziduri din cărămidă. La intrare se păstrează turnul porții, în care înainte sălășluiau ofițerii gărzii domnești.

Această construcție a făcut trecerea de la casele domnești la palate.

La parter, camerele erau dispuse în jurul pivnițelor, și erau destinate curții, iar la etaj, locuia familia domnească. Prima cameră din latura de sud-est, cu pereți ornamentați cu stucaturi, era a doamnei, iar camera domnitorului era cea din latura opusă, în colțul nord-estic. Tot la etaj se afla și camera chelarului. Intrarea se face printr-o scară exterioară, ce ducea la foișorul din față, astăzi dărâmat. De aici, printr-un antreu împărțit în mai multe compartimente, diferit boltite, se putea trece spre galeria cu colonadă dinspre lac.

Pereții, acoperiți cu stuc, prezintă diferite motive florale, orientale, foarte fine. Numai în camera domnului se afla un mic portret în care se aflau zugrăviți Constantin Brâncoveanu, Doamna Maria și fiul lor, Constantin. Pentru siguranță, între etaj și parter, deasupra pivnițelor domnești, se afla o ascunzătoare ce asigura, printr-un gang, accesul afară din palat.

Loggia dublă, de influență bizantină, reprezintă elementul principal al clădirii. În timpul lui Constantin Brâncoveanu, din loggia de la parter sau de la etaj, familia și invitații se delectau cu priveliștea superbă a grădinii cu flori și a heleșteului, unde se creșteau pești special pentru mesele domnești.

Somptuozitatea barocului era ținută în frâu de simțul echilibrului și al măsurii renascentiste.

Surse:

Cezar Lăzărescu, Gabriel Cristea, Elena Lăzărescu, Arhitectura românească în imagini, Meridiane, 1972

Vasile Florea, Istoria artei românești veche și medievală, vol. I, Chișinău, Hyperion, 1991

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014