la-Targoviste.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii targovistenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Secretul plăcintei sârbești

Agerpres

 

Plăcinta sârbească este un desert pe care nu oricine știe să îl gătească. Chiar dacă preparatul se găsește în comerț, în cofetării sau diferite magazine, se spune că plăcinta tradițională sârbească are un secret în preparare cunoscut doar de gospodinele din comunitățile de sârbi.

În zona Târgoviștei, precum și în localitatea Băleni sunt astfel de comunități, unde plăcinta este un preparat cu care gospodinele de acolo se mândresc și spun că numai lor le iese rețeta tradițională.

Se pare că secretul stă în foile de plăcintă bine întinse sau ține de tava în care sunt coapte. Unii spun că femeile din comunitatea de sârbi au un mod de preparare a plăcintei transmis din mamă în fiică și de aceea doar lor le reușește așa bine rețeta.

Am fost în comunitatea de sârbi din Târgoviște, unde am întâlnit-o pe doamna Lucia Costache, care ne-a dezvăluit secretul unui desert delicios.

''Plăcinta sârbească e făcută, în general, de bunici și de mame. Fetele învață fiecare de la mămica ei, de la bunica ei. Se face din făină, zahăr, ulei, ouă, brânză și mirodenii'', ne-a spus aceasta.

Tot de la ea am aflat și modul de preparare, ingredientele și cantitățile.

''Se prepară o cocă din 400-450 de grame de făină în care se pune un ou, sare, o cană cu apă și ulei. Se frământă această cocă din care se vor face patru sau cinci foi, cât se poate de subțiri.

Se unge tava cu ulei și se întinde o foaie, care se întinde peste marginile tăvii, după care se presară brânză fărâmată (brânză telemea, de vacă eventual). Pe prima foaie nu se pune zahăr pentru că există posibilitatea ca zahărul să pătrundă prin foaie și să ni se lipească de tavă. Completăm cu ouă, zece ouă bătute cu o jumătate de litru de apă, în care am pus niște zahăr vanilat, o lămâie rasă.

Și completăm, deci pe prima foaie brânza fărâmată, ouăle bătute, unsă practic cu o treime din cantitatea de ouă, după care punem următoarea foaie, completăm cu brânza fărâmată, zahăr și ouăle bătute, următoarea foaie tot așa'', explică Lucia Costache.

Iar la final foaia lăsată la început peste marginile tăvii se împăturește deasupra și se bagă la cuptor.

''Ultima foaie se pune deasupra, se unge cu ulei, cu un pic de unt, eventual. Se trag marginile primei foi de pe tavă și se așază frumos peste toate celelalte, în tavă. Se unge cu ulei, cu un pic de ou și un pic de zahăr. Apoi se coace 40-45 de minute, la cuptor foarte bine încins, și se presară, când se scoate, cu zahăr pudră, cu zahăr vanilat'', mai spune Lucia Costache.

De obicei se folosesc tăvile rotunde, ele sunt tradiționale. Sunt și foarte comode pentru că, în momentul în care întinzi foaia, e o tehnică anume prin care foaia iese rotundă. Dacă tava ar fi de altă formă, ar fi mai greu de făcut colțuri la aluat.

Despre tradiționala plăcintă sârbească ne-a vorbit și Ilie Ghergu, membru al comunității sârbilor din cartierul Matei Voievod din Târgoviște.

''Noi, în comunitate, plăcinta o facem ca acum 50-60 de ani, nu s-a schimbat nimic. De fapt, mama mea spune că au fost vremuri grele în anii de dinainte de Revoluție, când se punea mai puțină brânză, mai mult zer. E un produs specific comunității noastre, eu pe unde m-am dus am văzut altceva, alt tip de plăcintă căreia îi ziceau sârbească. Unii cărora le place presară în plăcintă și câteva boabe de stafide.

Am văzut că pe deasupra unii mai pun coajă de lămâie rasă, foarte puțin, doar cât să dea aromă, să înmoaie un pic dulceața'', precizează Ilie Ghergu.

Acesta a vorbit și despre 'secretul' acestei plăcinte, ascuns într-o întâmplare haioasă.

''Toamna am obiceiul să îmi invit prietenii la un pahar cu vin, după ce stă din fiert, și la o plăcintă. O rugăm pe mama să facă o plăcintă. Bucurie mare, băieții hai la vin, fetele la bucătărie să le învețe mamaia cum se face plăcinta. Cu câteva zile înainte, mama, fiind noiembrie, înghețase afară și a alunecat, s-a lovit la o mână și o avea fixată într-o atelă gipsată, pe lângă corp. Au venit fetele, pentru că avem musafiri s-a chinuit mama cu stânga, a frământat. A ieșit plăcinta bună, s-a mâncat. La un an, iar au venit prietenii la mine.

La fel, băieții la vin, fetele la bucătărie. Mama și-a suflecat mânecile: hai să începem să facem plăcintă. Una din fete s-a uitat crunt la ea: 'stai, faci cu amândouă mâinile!? M-am chinuit cu stânga, credeam că așa e regula'. Am râs atunci și de fiecare dată când o vedem ne aducem aminte de 'secretul' plăcintei noastre'', povestește Ilie Ghergu.

Unele gospodine din comunitatea sârbească nu vor să dezvăluie rețeta plăcintei, spun că o au de la mamă și bunică, iar dacă le-o cere cineva preferă să le gătească produsul decât să le spună cum se face. Astfel, se amplifică vorba că plăcinta sârbească are secrete de preparare pe care numai cei din comunitatea de sârbi le cunosc.

Sârbii din Târgoviște prepară plăcinta și la momentele de sărbătoare ale comunității, iar cei care vin sunt încântați să guste preparatul. Deși li se spune sârbi, cei din această comunitate sunt de fapt bulgari.

''Cartierul de etnici bulgari Matei Voievod din Târgoviște este cunoscut drept Cartierul Sârbilor. Tuturor bulgarilor refugiați în Evul Mediu în sudul României din cauza ocupației otomane li s-au spus sârbi spre a-i feri de expulzare, Bulgaria, la acea vreme, fiind pașalâc turcesc'', se arată pe pagina Asociației Zaedno a Bulgarilor din Târgoviște.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro     |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-BaiaMare.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2015